Istoria schi-ului

Începuturile erau foarte neobișnuite… țara de origine nu a fost Grecia, cu toate că schiurile sunt invenții mai autohtone decât roata. Conform cercetărilor, țara de origine a schiului sunt Munții Altai, regiunea Baical și Lacul Oniega în urmă cu 10-12 mii de ani. Triburile nomade au adus cu ei schiurile din Asia în Europa unde s-a înrădăcinat prima dată în Scandinavia. Forma primitivă – talpa rotunda pentru zăpadă- s-a modificat conform nevoilor de deplasare: s-a prelungit și s-a îngustat spre spate. Vârfurile au fost ușor rotunjite să nu se scufunde în zăpadă și schiurile au devenit mai lungi (schiurile din Carelia sunt de 250-280 cm lungi). Milenii întregi a fost folosit numai pentru mers și alergare până când norvegiilor le-a venit idea să sară pe pârtii. Timp de secole a fost folosit de poporul Scandinav pentru deplasare, vânătoare și nu în ultimul rând pentru războaie. În a doua jumătate a secolului trecut (odată ce sportul modern a devenit  fenomen mondial) schiurile au devenit instrumental pentru competiții și rivalitate. În Norvegia în anii 1870 s-au format sute de cluburi de schi și s-au organizat din ce în ce mai multe competiții de schi. Fridtjof Nansen, cercetătorul polar de renume, a fost însă cel care a atras atenția lumii asupra sportului national al Norvegiei. Tânărul călător a organizat o expediție în 1888 și a cucerit podișurile înzăpezite ale Groenlandei. Cartea lui, "Paa Ski over Grönland", publicată în 1890 a avut un impact uriaș în încurajarea schiului în întrega Europa.  

Dezvoltare

Până la cumpăna dintre secole tehnicile de schi la fel ca și formarea echipamentului de schi s-a dezvoltat într-un ritm foarte lent înainte să atingă ,,perfecțiunea scandinavă,,.  După acest punct, dezvoltarea s-a accelerat și modificările echipamentului și a executării mișcărilor este un proces continuu. Din forma de exercitare veche s-au dezvoltat trei mari grupe desporturi de schi: SIFUTAS, săritură cu schiuri și coborârea pe pantă. Apariția celui din urmă se datorează apariției schiurilor în Europa Centrală. Pantelor abrupte din Alpi nu se potrivea tehnica norvegiană de schi, nici schiurile ultra lungi. (schiul scandinav era practicat pe teren plat. Acest aspect a fost schimbat de un proprietar din Lilienfeld, Matthias Zdarsky, făcândul potrivit pentru coborâșurile abrupte. Și-a urmat propria idee și propriile experiențe și și-a realizat un echipament cu un singur băț lung.   A urmat un șir lung de pionieri care au lucrat în competitive pentru a îmbunătăți echipamentul și pentru a găsi modalități și soluții cât mai eficiente pentru a perfection tehnica de schi. Un alt factor important in răspândirea schiului în Europa a fost faptul că era folosit și în scopuri de război. Cel mai important motiv însă a rămas competiția. Tehnica schiului de timp liber s-a îndepărtat de tehnica schiului competitive. O mare diferență între schiul de competiție și cel de timp liber este faptul că în cazul schiului de timp liber schiorul –luând în considerare terenul, condițiile de vreme și de zăpadă- parcurge trenul după propriile abilități de schi într-un mod cât mai sigur pe când schiorul de competiție se axează pe rapiditate. Schimbările în technica schiului de competiție și dezvoltarea teptată a echipamentelor au contribuit la stimularea perfectionării schiului în general și lareînnoirea metodologiei educării de schi. Printre cele mai noi invenții se numără carving schi-ul (care pune accent pe arcul coborârii) combinând tehnica de schi cu afacerea.

Schi în timpul liber

Popularitatea schiului a continuat să crească în întreaga Europa până la cumpăna dintre secole. Popularitatea schiului se datorează senzației tari se a coborî pe pârtie schimbînd viteza și direcția dar și faptului că a devenit o tehnică indispensabilă în situații de luptă. Din această cauză sportul în sine a devenit antrenament dar și materie de predare până la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial (în tările alpine încă este). Tot atunci a devenit pasiunea celor bogați dar și o atracție turistică și de turism în general în Europa burgheză. Schiul în timpul liber s-a răspândit ca o epidemie în întreaga lume începând cu a doua jumătate a secolului. Vacanțele de schi au devenit atracția principală a turismului, în special coborârile pe pantă. Acest sport –numit și schi alpin- este considerat mult mai greu de învățat dar și mult mai costisitor.

Nume
E-mail

Zsolt +40740078812
limbi vorbite: maghiara, romana, engleza